Tag: România

Din viața familiei Ion C. Brătianu. 1821–1891

Din viața familiei Ion C. Brătianu. 1821–1891

Sabina Cantacuzino, fiica lui Ion C. Bratianu si sora lui Ionel, Dinu si Vintila Bratianu, a inceput sa-si scrie memoriile, folosind insemnari proprii si corespondenta familiei, in 1921, cand se implineau o suta de ani de la nasterea celebrului ei tata. Dar nu atat infaptuirile politice ale acestuia, cat viata privata a numeroasei sale familii constituie subiectul acestui prim volum care acopera perioada 1821 –, adica cei 70 de ani cat a trait Ion C. Bratianu. Intamplarile vietii obisnuite de la mosia Florica si mai tarziu din casa de la Bucuresti, nasteri, casatorii si morti, sarbatori de familie si baluri, studii in strainatate si vacante, atentate si razboaie, rude si prieteni familiile Rosetti, Odobescu, Golescu, Davila, Cantacuzino, Sturdza, Ghica, Alecsandri..., Carol I, regina Elisabeta si personalitati ale scenei politice, zvonuri si barfe din epoca: pe scurt, fapte de mica si mare istorie traita, povestite de Sabina Cantacuzino cu verva si atentie pentru detaliu, alaturi de nenumarate portrete memorabile. More info →
Din viața familiei Ion C. Brătianu. 1914–1919

Din viața familiei Ion C. Brătianu. 1914–1919

Pasionantele memorii ale Sabinei Cantacuzino continua cu al doilea volum privind perioada Primului Razboi Mondial (1914–), cu precadere a „Razboiului Romaniei“ (1916–1919). Sabina Cantacuzino a fost martora ocupatiei militare a Capitalei de catre germani (1916–), guvernul Ionel Bratianu si suveranii fiind plecati in exil la Iasi; internata de autoritati la manastirea Pasarea (1917), a revenit peste noua luni in Bucuresti si a participat, dupa armistitiu, la cele mai insemnate momente de celebrare a Marii Uniri. In raport cu alti autori de scrieri memorialistice referitoare la aceeasi perioada, Sabina Cantacuzino ocupa un loc special: ca membra a familiei Bratianu, cunoaste bine mai toate figurile politice importante ale vremii si este pe deplin convinsa de justetea ideilor si demersurilor fratilor sai (confirmate, la urma urmei, de istorie); pe de alta parte, caracterul integru, principiile ei morale inflexibile sunt o garantie de judecata dreapta a oamenilor si faptelor, despre care povesteste cu aceeasi verva, inteligenta si fin spirit de observatie ca in primul volum. More info →
Părintele Zosim și alte povestiri

Părintele Zosim și alte povestiri

„Parintele Zosim era un povestitor neintrecut, avand un repetoriu nesfarsit de povesti minunate de tot felul. Povesti despre sfinti ucisi de pagani in chinuri, povesti despre Stefan cel Mare... povesti despre parinti, surori, mirese si frati robiti, pe care fii, miri si chiar viteji neinruditi cu acei nenorociti ii scapau din robie prin sabie, prin mestesug, prin bani; povesti despre prunci dusi de turci departe in tara lor spre a face din ei ieniceri, care prin intelepciune, sange rece si indrazneala izbuteau sa se-ntoarca acasa, venind pe jos tocmai de la Bagdat si de la Misir, povesti despre siretlicuri de ale grecilor... povesti din vremea rascoalei lui Pasvantoglu, pasa de la Vidin, impotriva sultanului, apoi povesti despre nemti cu coada, despre Prozorovski si despre Camenski, despre ispravile volintirilor, despre prazile lor si ale turcilor in tara, povesti despre chipul cum s-o aruncat in aer viteazul capitan Iordache, la Secu si despre cate altele, nenumarate si toate frumoase. Si povestea curgea din gura mosneagului fara intrerupere, lin si limpede, intr-un grai frumos si nemestesugit...“ More info →
Din copilărie. Amintiri

Din copilărie. Amintiri

„Amandoi parintii mei aveau o memorie admirabila si erau niste povestitori neintrecuti. In lungile seri de iarna ne tineau pe noi, copiii, pe profesori, pe guvernante si pe musafirii zilei ceasuri intregi sub farmecul povestirilor lor, facand sa treaca pe dinaintea ochilor nosti icoanele unui trecut la care luasera parte sau auzisera amarunte din gura batranilor lor. Ce pacat ca, mai pe urma, cand imi dam sama de pretul acelor povestiri si imi aduceam aminte inca bine de ele, nu le-am notat, lasand sa se piarda o multime de amarunte nepretuite pentru istoria noastra politica, sociala si economica in veacul trecut !“ More info →
Istoria românilor în chipuri și icoane

Istoria românilor în chipuri și icoane

„Cand, raspunzand invitatiei unui aristocratic grup feminin, N. Iorga a tinut cea dintai dintre conferintele care se retiparesc aici, istoricul avea numai 33 de ani. De ce totusi cartea aparuta in 1905 isi pastreaza inca atractia pentru cititorii succesivelor generatii, aflate la o mare distanta, nu numai cronologica, ci si psihologica fata de inceputul de veac? Explicatia se gaseste, cred, atat in vigoarea stilului, cat si in vitalitatea intelectuala a unei reconstituiri prin care istoria romaneasca, nici plasmuire a imaginatiei, nici schema stearpa si rigida, marturiseste despre zbuciumul fiintei omenesti dintotdeauna si despre rosturile vesnice ale poporului nostru. [...] Pentru a face accesibila istoria, N. Iorga recurge la afectivitate. Popularitatea pe care istoricul a avut-o, incomparabila in vremea sa si chiar pana astazi, se explica si prin apelul la sensibilitatea cititorului. E reconfortant sa ne intoarcem la paginile lui Iorga, inspirate de o atat de sincera generozitate, incat izbutesc sa ne convinga ca, macar pentru generatia lui, sentimentul fraternitatii n-a fost o iluzie desarta. Le vom citi, astazi si oricand vom redeschide cartea, cu nadejdea ca resursele pe care ar trebui sa le cautam fiecare in noi se vor dezmorti la dogoarea cuvantului de credinta al lui Nicolae Iorga.“ - Andrei Pippidi More info →
Shares