Éric-Emmanuel Schmitt

Belgia anului 1942, Cel de-al Doilea Razboi Mondial si incercarile micutului Joseph, unul dintre copiii evrei care, pentru a scapa de gheara lagarului nazist, trebuie sa invete sa uite, sa-si anuleze identitatea, povestea, amintirile, familia.

Opt nuvele, opt povesti de iubire, opt femei. De la vanzatoarea modesta la miliardara aroganta cu trecut misterios, de la sotia dezamagita la amanta sacrificata pentru binele familiei barbatului iubit, de la detinuta politic la printesa nonconformista, chipurile dragostei se schimba, desi nevoia de fericire ramane mereu aceeasi.

Roman distins cu Prix du premier roman in 1995. In penumbra Bibliotecii Nationale din Paris, rasfoind un dictionar ales la intamplare, un cercetator face cunostinta cu un personaj insolit: Gaspard Languenhaert, filosoful olandez din secolul al XVIII-lea care si-a sustinut doctrina „egoista” in saloanele pariziene, unde se declara unicul creator al universului perceptibil.

Parisul anilor '60. Cartierul evreiesc. Moise, un pusti singuratic, parasit de mama, locuieste cu un tata neurastenic si observa lumea cea mare si ciudata de la inaltimea celor unsprezece ani ai sai. Domnul Ibrahim, bacanul musulman care pare sa cunoasca secretul fericirii, sade de dimineata pana seara pe taburetul din pravalie si contempla aceeasi lume cu detasarea senectutii. Dar intr-o buna zi privirile celor doi se intalnesc si, din vorba in vorba, din poveste in poveste, Moise ajunge invatacelul bacanului arab care-i desluseste tainele iubirii de oameni. Dupa ce tatal baiatului dispare fara urma, batranul il adopta pe micul orfan si impreuna traverseaza Europa spre Cornul de Aur, taramul vegheat de legile sfinte ale Coranului. Calatoria spre lumea nebanuita si stranie din inima Orientului cu moschei si dervisi rotitori e o parabola a vietii si a mortii, care surprinde si indeamna la meditatie.