In Bulevardele de centura (1972), naratorul, Serge Alexandre, se afla in cautarea tatalui, personaj fantomatic care aparuse pentru scurt timp in viata lui in adolescenta si care incercase sa-l omoare, impingandu-l pe sine intr-o statie de metrou. Au trecut zece ani de atunci. In vremurile tulburi ale Ocupatiei, Serge isi regaseste tatal in mijlocul unui grup obscur de la hanul Clos-Foucre, dintr-un sat de la marginea padurii Fontainebleau. Toti acei indivizi erau implicati in publicarea unui jurnal de denunt si santaj. Mai mult decat atat, tatal poarta un alt nume si nu-si recunoaste presupusul fiu. Oare totul s-a petrecut doar in inchipuirea tanarului? Va reusi el sa-si salveze parintele, un evreu deloc ingrijorat de riscurile la care se expune, de legaturile pe care le are?
„Pasisem indarat de-a lungul vremii ca sa te regasesc si sa merg pe urmele tale. In ce an eram? In ce epoca? In care viata? Prin ce minune te cunoscusem cand nu-mi erai inca tata? De ce ma necajisem atata cand un cantaret spunea o «poveste evreiasca», intr-un cabaret care mirosea a lipan si a piele argasita, in fata unor clienti ciudati? De ce voisem, asa de curand, sa ma socot fiul tau?“ – Patrick Modiano
Submit your review | |