După Pacientul englez, Michael Ondaatje revizitează Colecţia „Literatura“, la o distanţă de aproape o sută de volume, de această dată cu romanul Divisadero. În Divisadero, scriitorul canadian face un portret devastator şi captivant al vieţii de familie.
„Cred că la vârsta de 16 - 17 ani nu suntem aproape nimic, cred sincer asta. Eu, la 17 ani, eram aşa de ageamiu! Însă ceea ce devenim, după alţi 20 de ani, e mult mai complicat şi de aceea cred că nimeni n-ar trebui să ia decizii în adolescenţă, dar nici să fie judecat pentru deciziile sale de atunci”, spunea Ondaatje într-un interviu, încercând să explice cât de importante sunt relaţiile de familie din adolescenţă şi cât de traumatică poate fi această perioadă pentru tot restul vieţii.
În Divisadero, cel mai recent roman al său, Ondaatje trasează liniile care pot despica nucleele familiale şi, odată cu ele, destinele oamenilor.
Povestea începe în California anilor ’70, în casa unui fermier cu o familie ciudată: are o fiică – Anna – a cărei mamă a murit la naştere, iar când a adus-o de la spital a mai venit cu o fetiţă, Claire, rămasă orfană în aceleaşi condiţii. Mai are un băiat, Coop, pe care l-a găsit ascunzându-se în casă după ce părinţii săi au fost ucişi la ferma vecină. Autorul descrie fragmentat relaţia dintre cele două fete, care cresc ca nişte surori gemene, precum şi legătura lor cu “fratele” care, în timp, devine obiectul de dispută ce provoacă o ruptură violentă a familiei.
Însă Ondaatje e mai degrabă fatalist decât moralist: nu caută în nici un moment izbăvirea simplă a personajelor sale, de parcă ar considera că aceasta nu reprezintă o soluţie viabilă. Cele patru personaje din Divisadero se reunesc şi se despart de mai multe ori, în vreme ce autorul preferă să se joace cu împrejurările. La un moment dat, Coop este bătut cu bestialitate după o partidă de cărţi, iar cea care îl aduce în simţiri e Claire, deşi, în delirul lui, bărbatul crede că salvatoarea lui e Anna. De cealaltă parte a confuziei, Claire nu ştie dacă să-i explice că se înşală şi nici nu e sigură dacă această greşeală îi aduce ei – sau surorii ei – ceea ce-şi dorea.
Aparent, Anna primeşte rolul principal în această poveste şi, pentru a condimenta şi mai bine cursul acţiunii, Ondaatje îi mai oferă un fir narativ, trimiţând-o în sudul Franţei ca să documenteze viaţa scriitorului franco-spaniol Lucien Segura, de care fata devine obsedată. Viaţa pierde teren în faţa povestirii şi, la Ondaatje, o poveste conduce la alta. În Divisadero, autorul formulează o nouă provocare pentru cititori, invitându-i să traseze legăturile dintre firele poveştii şi să accepte, fără mari proteste, că viaţa e un ghem de fire rupte
Submit your review | |