
Fado este o colectie de eseuri si proze scurte semnate de Andrzej Stasiuk, considerata de multi critici ca o continuare a cartii Calatorind spre Babadag (RAO, 2007). Regasim in paginile acestui volum viziunea personala a autorului despre locuri mai putin umblate, intr-un anumit sens repudiate sau stigmatizate. Strabate Europa, asa cum ne-a obisnuit, pe drumuri neumblate, din Albania pana in Polonia, impletind geografia cu istoria, prezentul si viziunea personala asupra lumii. In mod simbolic, Fado poate fi considerata o „intoarcere la Babadag“, o revalorificare din alta perspectiva, mai matura, a metaforelor drumului, peregrinului si casei, caci aici gasim tot mai multe reflectii despre sine, despre copilaria si familia sa.