Azerbaidjan

In septembrie 1973, Paul Theroux parasea gara londoneza Victoria pentru a porni intr-o calatorie cu trenul de-a lungul Europei si Asiei, pana in Japonia si inapoi. Dupa 33 de ani Theroux repeta aceasta aventura, observand cum s-au schimbat intre timp atat zonele pe care le strabate din nou cu trenul, cat si el insusi. Trenul-fantoma catre Rasarit descrie noua calatorie, printr-o Europa de Est inca buimacita de comunism, prin tensionata, dar infloritoarea Turcie, prin Caucaz, unde Georgia pare sa mearga inapoi spre feudalism, in timp ce Azerbaidjanul se desfata in capitalismul alimentat de petrol. In timpul voiajului, Paul Theroux are ocazia sa discute cu incisivul laureat al Premiului Nobel Orhan Pamuk si sa se plimbe prin Tokyo cu Haruki Murakami, dar si sa strabata singur strazile oraselor vizitate sau sa bea cot la cot cu oameni obisnuiti in expresul transsiberian.

Kurban Said subjuga cititorul cu gustul atemporal, aspru si sofisticat al Asiei. Farmecul misterios al traditiilor si preceptelor musulmane, chemarea irezistibila a stepei si a marii se desfasoara asemenea unui opulent covor de Isfahan, prin descrieri delicate, elaborate.
In ajunul Primului Razboi Mondial, in Baku, Azerbaidjan, Ali Han Sirvanshir este un elev de liceu care se trage dintr-o familie musulmana aristocrata si mandra. Tanarul e indragostit de incantatoarea Nino Kipiani, o frumoasa printesa gruzina. Desi tatal lui Ali sustine trup si suflet stilul de viata asiatic, baiatul cunoaste valorile europene invatand intr-un liceu rusesc si intretinand o relatie tandra cu o crestina, adepta convinsa a Occidentului. Cand razboiul le ameninta viitorul, Ali trebuie sa aleaga intre devotamentul fata de patrie si dragostea pentru Nino.

Un erou al timpului nostru, primul roman psihologic din literatura rusa, urmareste aventurile lui Grigori Peciorin, un ofiter de garda dintr-un regiment incartiruit in Caucaz. Stapan al propriului destin, inzestrat cu o minte patrunzatoare, o sensibilitate iesita din comun si un farmec ce l-ar putea duce departe, Peciorin isi iroseste talentele cu nechibzuinta, aruncandu-se in cele mai nebunesti si mai primejdioase aventuri, din care nu lipsesc femeile, rivalii, briganzii, contrabandistii sau duelurile. Mintea sa agera este mereu in cautarea unei noi provocari, mereu in cautarea adevarului si a intelegerii unor taine care pe multi i-ar infricosa. Plictisit de viata, orbit de vanitate, macinat de o pustietate a sufletului pe care nimic nu pare sa fie in stare s-o umple, Peciorin aluneca intr-un soi de fatalism, dindu-si seama ca setea sa nedomolita de noi experiente si placeri duce nu numai la distrugerea celor apropiati, ci si la propriul declin.

„Filozoful cel mare si dusmanul cel mare al filozofiei, cugetatorul adanc si tagaduitorul cugetarii, crestinul cel entuziast si provocatorul crestinismului (...) a fugit din mijlocul gloriei, si a uitat ca fuge din mijlocul datoriei...” Nicolae Iorga

Premiul Nobel pentru literatura 2015; Premiul Medicis 2013

„In societate a aparut «cererea» pentru Uniunea Sovietica. Pentru cultul lui Stalin. Jumatate din tinerii intre nouasprezece si treizeci de ani considera ca Stalin a fost «cel mai mare om politic». Un nou cult al lui Stalin in tara in care Stalin a distrus la fel de multi oameni ca Hitler?! E din nou la moda tot ce e sovietic... Invie idei demodate: despre marele imperiu, despre «mana de fier», despre «specificul caii rusesti»… Au readus la suprafata imnul sovietic, exista Comsomol, doar ca se cheama «Ai nostri», exista partidul puterii, copie a partidului comunist.