Iordania

O poveste intensa, adanc inradacinata in vechea traditie a basmelor arabe.

In 1993, Robert D. Kaplan a publicat o carte care a devenit clasica pentru scrierile-reportaj, „Fantomele Balcanilor”. „La rasarit, spre Tartaria” este in buna parte o continuare a acesteia. Kaplan poarta cititorul intr-o uluitoare calatorie in istoria unor regiuni obscure publicului occidental: Turcia, Siria, Iordania, „lumea a treia a Europei”, granita invizibila dintre Est si Vest. Prin povestiri dramatice si personaje de neuitat, scoate la lumina istoria tragica – prezenta si trecuta – a tarimurilor pe care calatoreste. De remarcat reflectiile de calatorie despre spatiul romanesc. Relatarile lui Kaplan despre Romania, conversatiile cu H.-R. Patapievici, Silviu Brucan sau Emil Constantinescu fac aceasta carte de maxim interes pentru toti romanii curiosi de a-si vedea chipul intr-o oglinda occidentala.

„Fascinanta – cea mai buna lucrare de istorie militara din ultimii ani si o analiza edificatoare a disputelor care continua sa mocneasca amenintator si azi. O carte extraordinara sub toate aspectele." – The New York Times
O relatare palpitanta si revelatoare a uneia dintre cele mai zbuciumate si legendare perioade din istoria secolului al XX-lea – Revolta Araba si „marele joc" secret de a controla Orientul Mijlociu.
CARTE INCLUSA PE LISTA CELOR MAI BUNE TITLURI ALE ANULUI DE
New York Times • Christian Science Monitor • NPR • Seattle Times • St. Louis Dispatch • Chicago Tribune • American Library Association

Spune adevărul puterii prezintă, prin intermediul unor interviuri, poveştile a numeroşi eroi care au înfruntat plini de curaj tortura, ameninţările cu moartea sau închisoarea în numele cauzelor cărora şi-au dedicat sau chiar sacrificat viaţa: libertatea de expresie, domnia legii, protecţia mediului, eradicarea muncii forţate, dreptul la justiţie, accesul la capital, drepturile femeii şi libertatea religioasă.

Interviurile îşi propun să dezvăluie opiniei publice internaţionale atrocităţile la care au fost supuşi aceşti oameni, în speranţa că forţa exemplului personal şi a determinării lor în faţa injustiţiei îi va îndemna pe cititori să transforme, la rândul lor, propriile comunităţi şi lumea în care trăim cu toţii.

Versiunea europeană şi cea arabă ale cruciadelor nu prea au multe în comun. Pentru arabi, secolele XII-XIII au fost o perioadă de eforturi susţinute pentru a respinge invazia brutală şi distructivă a unor hoarde barbare. În timpul domniei lui Saladin, o armată musulmană de nestăvilit, inspirată de profeţi şi de poeţi, a reuşit să distrugă cele mai puternice regate cruciate. Amintirea acestei mari şi durabile victorii câştigate de o societate noneuropeană împotriva Occidentului este încă vie în mintea a milioane de arabi.