Norvegia

Dupa ce si-a facut un renume in cercurile stiintifice prin descoperirea Raclei Sfintelor Taine, excentricul arheolog Bjorn Belto si-a reluat existenta searbada de mai inainte. Tocmai cand credea ca nu mai are ce sa i se intample, gaseste insa niste manuscrise criptate care ii dau din nou viata peste cap, aruncandu-l in mijlocul unei conspiratii religioase vechi de o mie de ani.

Actiunea din Ars incepe la doi ani dupa ce Juul si-a pierdut fiul, pe Jonas, intr-un incendiu care i-a mistuit apartamentul si i-a produs arsuri grave. Reprosandu-si moartea fiului, parasit de sotie, cu o mama alcoolica si o sora care i-a intors spatele, Juul revine la ziar cu speranta ca munca il va face sa treaca peste necazuri.
Cazul pe care trebuie sa-l investigheze este inedit pentru Norvegia: cineva descopera intr-un cort cadavrul unei tinere lapidate, pe jumatate ingropata in pamant. Crima pare sa fi fost comisa dupa un ritual musulman, impus de legile sharia. Dar tanara, Henriette Hagerup, e norvegianca, doar prietenul ei, Marhoni, e musulman.

Anul 793 i.Hr., intr-un sat saxon in care credinta crestina se intrepatrunde cu mitologia nordica. Eroul acestei noi aventuri este Jack, fiul unui fermier crestin pe care un bard l-a ales drept ucenic, si nu este un bard oarecare, ci cel mai de seama om al comunitatii si in acelasi timp vraci, vrajitor, poet. Si, lucrul cel mai important, este inzestrat cu puteri magice. Chiar in vremea cand tanarul ucenic intr-ale magiei deprinde mestesugul, este rapit impreuna cu surioara lui Lucy de catre berserkeri, razboinici care dupa ce beau niste licori deveneau ucigati nemilosi.

Lumea este plina de intrebari pentru Hans Thomas, un baiat de doisprezece ani care pleaca impreuna cu tatal lui la Atena, in cautarea mamei sale „ratacite in lumea modei“. Un personaj enigmatic ii daruieşte pe drum o lupa, apoi baiatul primeste o carte minuscula in care citeste o poveste avand similitudini bizare cu detalii din propria-i viaţa. Misterul cartilor de joc este o poveste in interiorul altei povesti, un joc la granita intre realitate si fantezie demn de Lewis Carroll.

Intr-o succesiune de oglinzi creatoare de iluzii nesfarsite, Sofiei, protagonista celui mai cunoscut roman al norvegianului Jostein Gaarder, ii este povestita, treptat, intreaga filosofie a culturii occidentale. Daca filosofia sau literatura insasi este pretextul acestei carti cititorul va afla pe cont propriu. El va face cunostinta, inca de la inceput, cu amestecul dintre fantezie si marile intrebari ale omenirii. Pentru ca nu gasise in biblioteci sau librarii nicio carte in care tinerilor sa li se ofere o forma accesibila a marilor idei, scriitorul norvegian pune in scena o poveste si imagineaza un personaj inventiv si curios. Jocurile duble sunt specialitatea lui Gaarder: Sofia va fi pusa in oglinda de Hilde, destinatara reala a cursurilor, profesorii isi vor schimba identitatile, iar intrebarile nu vor putea primi niciodata raspunsuri unice. Aventura cunoasterii va incepe de la filosofii greci, va trece prin zorii crestinismului, prin medievalitatea europeana, va ajunge la Renastere, Iluminism, Romantism si pana la sistemele de gandire ale secolului al XX-lea. Fara a fi o simpla carte de popularizare, Lumea Sofiei este o introducere in filosofia occidentala, deschizand apetitul cititorului pentru cunoastere si meditatie asupra intrebarilor esentiale. Caci, asa cum Hilde e Sofia, aceasta nu e nimeni altcineva decat imaginea cititorului insusi.