Istoria Franței în opere de ficțiune și non-ficțiune. Din perioada medievală până la începutul secolului XIX
Cu greu putem înțelege istoria lumii, dar mai ales istoria Europei fără să înțelegem istoria Franței. Iar Parisul, inima Franței, este locul unde s-au născut mare parte din intrigile care vor contura decizii ce vor face istorie. Ne vom concentra în special pe marile personalități istorice care au conturat viața Parisului și a Franței în diferite perioade, oferindu-vă atât o selecție de romane de ficțiune istorică cât și lucrări de non-ficțiune, pentru a vă ajuta să vă conturați o imagine cât mai fidelă asupra epocii.
Parisul medieval
Ficțiune:
Începutul evului mediu timpuriu e reprezentat de figurile a doi eroi care au devenit legendari, Carol cel Mare, considerat „părintele Europei” și nepotul acestuia, bravul Roland. Pe lângă cunoscutele legende medievale, vă recomandăm „Carol cel Mare și Roland” de Allan Massie.
Un tablou al Parisului din evul mediu târziu veți găsi în „Cocoșatul de la Notre-Dame” al lui Victor Hugo. O lectură plăcută, indiferent de vârstă. Sfârșitul templierilor, blestemul marelui maestru, o poveste care se întinde cât să cuprindă domnia a șapte regi, cinci din dinastia Capetiană și doi din cea de Valois și care într-un final va conduce spre un război de o sută de ani. Seria „Regii blestemați” de Maurice Druon este musai de citit mai ales de fanii lui George R.R. Martin.
Non-ficțiune:
Pentru mai multă acuratețe istorică și pentru o înțelegere aprofundată a contribuției lui Carol cel Mare în conturarea Europei vă recomandăm două volume: „Merovingienii. Europa înainte de Carol cel Mare” de Patrick J. Geary și „Carol cel Mare” de Alessandro Barbero.
Parisul în timpul Caterinei de’ Medici
Parisul în timpul Caterinei de Medici reprezintă probabil una dintre cele mai controversate epoci din istoria Franței. Caterina Maria Romula di Lorenzo de’ Medici s-a născut pe 13 aprilie 1519 la Florența și a încetat din viață la vârsta de 69 de ani, pe 5 ianuarie 1589, la Blois, în Franța. A fost regină a Franței, soția regelui Henric al II-lea al Franței, alături de care a avut 10 copii; trei dintre ei viitori regi – Francisc al II-lea al Franței, Carol al IX-lea al Franței, Henric al III-lea al Franței. Ca regină și mai apoi regentă a Franței, Caterina de’ Medici rămâne o personalitate istorică controversată, chiar și în ziua de astăzi, datorită războaielor religioase în care a fost implicată și mai ales datorită rolului ei în masacrul cunoscut acum sub numele de Noaptea Sfântului Bartolomeu. Atât istoricii cât și diverși scriitorii dezbat încă personalitatea complexă a acesteia. Eroină, mamă devotată și om politic abil sau doar un monstru însetat de sânge?
Ficțiune:
Vă propunem să încercați să găsiți răspunsul la această întrebare și să vă familiarizați cu contextul istoric al epocii parcurgând „Curtezana” de Diana Haeger, „Caterina de’ Medici. Regina nopții sângeroase” de C.W. Gortner, „Regina diavolului. Un roman despre Caterina de Medici” de Jeanne Kalogridis. Dacă sunteți amatori de ceva mai multă fantezie și vă doriți și o întâlnire cu Nostradamus, atunci „Stăpânul tuturor dorințelor. Relicva magică” de Judith Merkle Riley este pentru voi. „Catherine de Medicis” de Honore de Balzac, o lectură obligatorie. Încercați și „Regina Margot” de Alexandre Dumas, care o are ca protagonistă pe Margareta de Valois, fiica Caterinei, „Noaptea Sfântului Bartolomeu” de Jean Teule sau minunata serie „Cavalerii Pardaillan” de Michel Zevaco.
Non-ficțiune:
În cazul acestei perioade atât de tumultoase vă recomandăm „Istoria Franței” de Jean Carpentier și Francois Lebrun.
Parisul secolului al XVII-lea
Ficțiune:
Parisul secolului al XVII-lea îl veți întâlni în „Cei trei mușchetari” de Alexandre Dumas. Un roman greu de încadrat, „Insula din ziua de ieri” scris de marele Umberto Eco vă va purta prin mai multe lumi, dar veți găsi și Parisul faimosului cardinal Mazarin.
Non-ficțiune:
V-ați făcut o imagine negativă despre Cardinalul de Richeliei citind „Cei trei mușchetari”, nu-i așa? Înseamnă că e cazul să aflați mai multe despre el. Va recomandăm volumul de ” Memorii” al Cardinalului Duce de Richelieu dar și „Eminența Sa. Cardinalul Richelieu și ascensiunea Franței” de Jean-Vincent Blanchard. Studiul lui Geoffrey Treasure tratează și el regimul cardinalilor dar oferă și o comparație între „Richelieu și Mazarin„.
Viața la Versailles
La câțiva kilometri de Paris se află magnificul Palat de la Versailles, construit de Ludovic al XIV-lea, Regele Soare. Cum nu ne putem imagina o vizită la Paris, fără Versailles vă propunem să aflați mai multe și despre viața la această curte.
Ficțiune:
„Curtezanele de le Versailles. Iubiri la curtea lui Ludovic al XV-lea” de Sally Christy, „Iubirea secretă a Regelui Soare” de Sandra Gulland dar și „Angelica, marchiza îngerilor” de Anne Golon sunt câteva titluri pentru a intra în spiritul epocii. Un „Ludovic al XIV-lea” tangibil și extrem de uman, este cel pe care ni-l dezvăluie Max Gallo. Însă pe lângă curtezane și intrigi amoroase, curtea de la Versailles ascunde și multă corupție și este locul unde se încearcă negocierea unor ajutoare financiare, militare și diplomatice. Guvernul revoluționar al viitoarelor State Unite ale Americii îl trimit aici pe Benjamin Franklin pentru a obține sprijinul francezilor. Ce se ascunde în spatele acestui sprijin și ce consecințe va avea asupra domniei lui Ludovic al XVI-lea aflați din romanul „Vulpile în vie” al lui Lion Feuchtwanger.
Non-ficțiune:
Pentru această perioadă avem două propuneri: „O istorie erotică a curţii de la Versailles” de Michel Vergen-Franceshi și Anna Moretti și „Ludovic al XIV-lea, Franța și Europa, 1661-1715” de Richard Wilkinson.
Parisul secolului al XVIII-lea, Maria Antoaneta și Revoluția franceză
Ficțiune:
În afara luxului orbitor din Versailles, Patrick Suskind în „Parfumul” ne plimbă prin Parisul secolului al XVIII-lea, prin piețele și mahalalele puternic mirositoare. Nu ocoliți nici „Fratele lui Rousseau” de Stéphane Audeguy, ocazie cu care vă veți întâlni și cu scandalosul Marchiz de Sade. Nu miroase însă doar a mizerie, ci și a schimbare, a Revoluție. Aflați mai multe despre viața lui Jean-Jaques Rousseau, cel care va deveni simbolul Revoluției Franceze, autorul lozincilor și al argumentelor cu ajutorul cărora mișcarea iacobină va triumfa, citind „Înțelepciunea nebunului. Sfârșitul și transfigurarea lui Jean-Jacques Rousseau„.
Revoluția franceză va avea loc în timpul domniei lui Ludovic al XVI-lea si a Mariei Antoaneta, care la fel ca si Caterina de Medici, a rămas poate una dintre cele mai nedreptățite regine ale Franței și cu o istorie la fel de controversată. A fost Maria Antoaneta atât de risipitoare, frivolă și superficială încât să aducă statul francez în pragul colapsului financiar sau doar o victimă a unor timpuri în schimbare fără nicio putere în a-și schimba destinul?
Veți putea să vă faceți o imagine asupra Parisului acelor vremuri și asupra personalității acesteia citind „Jurnalul secret al Mariei Antoaneta” de Carolly Erickson, „De pe tron pe eșafod. Tragicul „roman” al reginei Maria-Antoaneta” de W. Frey și nu în ultimul rând „Maria Antoaneta” de Stefan Zweig.
Revoluția franceză nu va schimba doar destinul unor monarhi, va schimba mai mult decât destinul unei țări, ecourile zguduind întreaga Europa dar și Statele Unite ale Americii. Atmosfera acelor zile și a regimului terorii o găsiți în „Iubire și sânge” de Catherine Delors, „Poveste despre două orașe” de Charles Dickens sau „Mizerabilii” de Victor Hugo dar și cele două volume semnate Max Gallo, „Revoluția franceză„. Poate aveți norocul să găsiți în anticariate și „Mirabeau. Om al dragostei și om de stat” de Pierre Nazelof.
Non-ficțiune:
Celor care preferă non-ficțiunea, recomandăm pe marginea acestui subiect, studiul istoric al lui Francois Furet, „Reflecții asupra Revoluției Franceze” și volumul „Crimele Revoluției franceze” de Bronislaw Baczko.
Parisul lui Napoleon
La câțiva ani după înlăturarea temutului iacobin, principalul institutor și susținător al regimului terorii, Maximilien de Robespierre, și profitând de popularitatea câștigată în timpul campaniilor militare din Italia, Egipt și Siria, Napoleon Bonaparte preia puterea în Franța.
Ficțiune:
Un portret complet al marelui geniu militar găsiți în cele patru volume din seria „Napoleon” de Max Gallo. Celor care preferă romanele de dragoste le recomandăm „Maria-Luiza, adevărata dragoste a lui Napoleon” de Michelle Moran, una dintre cele mai apreciate autoare de romane de ficțiune istorică iar celor care gustă misterul, le recomandăm să se înroleze în armata lui Napoleon și să-l urmeze pe acesta în campania din Egipt, în ” Piramidele lui Napoleon” de William Dietrich. Seria „Temeraire” vă propune o altfel de poveste, în care istoria se împletește cu creaturi fantastice, rezultând o serie fantasy inedită, un om și un dragon ținând piept armatei lui Napoleon.
Non-ficțiune:
Cei „serioși” se pot delecta cu biografia lui „Napoleon. Viață, moștenire, imagine” scrisă de Alan Forrest, istoric renumit, specializat în istoria modernă a Franței.
P.S.: Cu siguranță, am omis multe titluri, neavând cum să cuprindem vasta istorie a Franței. Așteptăm însă cu interes, sugestiile și completările voastre în rubrica de comentarii.
*Imagine header – pixabay.com
- Cărți cenzurate în istoria literaturii - 22 ianuarie 2021
- Matt Haig: Cum să oprești timpul [fragment] - 21 februarie 2018
- „Nimic nou pe frontul de vest”, cel mai anti-război roman despre război, ascunde o tragedie de familie - 8 decembrie 2017
Imi plac titlurile recomandate. Am citit cateva si am retinut cateva. Doar timp sa am :).
Da, știm cum e! Și noi ne luptăm cu timpul.
Ne bucurăm că am găsit ceva care să îți atragă atenția.